jurnal de vacanta - viata la tzara

botez la tara...unul neobisnuit de trist de data asta
traditii, obiceiuri, necazuri si bucurii sunt parca altfel la tzara...tragediile au alte dimensiuni aici (dupa moartea prietenei mele, oamenii din sat mi-au zis ca "plangeau si pietrele in ziua inmormantarii ei") si totusi...desi viata merge inainte...nu-i nimic schimbat, timpul parca sta pe loc...
nu e loc mai frumos pe lumea asta decat la mine la tzara. aici am crescut si aici ma intorc de fiecare data sa-mi reincarc bateriile...aici sunt morometii si medelenii mei, si pe bune...creanga zicea atat de bine ca "nu stiu altii cum sunt, dar eu..."
satucul asta e aproape de onesti, toata copilaria pana sa vin la scoala in marele bucuresti am "golanit" pe terenul asta...maini si picioare rupte in fiecare vara, pentru ca evident imi imaginam ca voi fi aceasta mare campioana la gimnastica :). nu mai e barna de pe care am cazut si am avut doua luni bratzul in ghips...

jurnal de vacanta - tot in italia

cateva ultime poze, pe ultima suta de metri a excursiei - la milano


undeva langa portofino, am gasit casa viselor mele


vedere de la casa viselor mele:


un altfel de poze IOLA...NOILA

jurnal de vacanta - portofino

pe drum catre...
...portofino - sau locul in care bogdana ar vrea sa se mute

locul care a inspirat dior sa faca un parfum cu numele asta...




un colt de rai

pana si andreei i-a placut aici.
locul in care imi doresc sa merg candva cu toti toti prietenii mei, toti toti fara exceptie...

jurnal de vacanta - costa dei fiori & provence

asa a inceput vacanta - liniste se zboara -
masina inchiriata, nu numai ca nu a fost o decapotabila plina de fitze cum si-ar fi dorit andreea, dar nici macar modestul corsa, cum mi-as fi dorit eu nu s-a nimerit...ne-am facut insa excursia cu acest cubo, care pe parcurs ne-a devenit drag si a ajuns sa fie pentru noi "camionelul"





arta la tot pasul in monaco...sau nu?
plaja din nisa, mica, plina de pietre...cat mi-am dorit sa ajung la noi la mare anul asta si nu mi s-a ajuns timpul...toamna oare, e la fel de frumos?
si, cum altfel? nici o destinatie fara un concert? cu atat mai mult cu cat eram la o aruncatura de batz de san remo.

ah franta...provence...nu am ajuns insa la arles...vroiam si acolo, de dragul lui van gogh

Sur le pont d’Avignon//L'on y danse, l'on y danse//Sur le pont d’Avignon//L'on y danse tout en rond - dar noi nu am dansat deloc, pentru ca eram deja prea obosite si ... plictisitoare




INAINTE
DUPA
adica DUPA ce m-am rugat cu cerul si cu pamantul, de trei zile ma straduiam sa fac o poza cu ele si cu noi toate in care sa nu se strambe sau sa nu protesteze cineva
concert din nou, ceva experimental...interesant cred...mai ales organizarea - pana sa inceapa, la un moment dat plecasera toti muzicantii...si-au tot acordat instrumentele, au repetat si la un moment dat au disparut...